Aparent, nu pot dormii. Nu știu ce e cu mine .
Aș vrea să îmi bată Dracul la ușă și să țipe la mine. Să țipe să îmi revin și să merg mai departe. De ce aș trăi în trecut dacă mă doare? Parcă le-am înțeles odată. Ce vreau? Să le mai înțeleg și iar și iar doar ca să ce? Doar ca să mă doară și mai tare.
Și dacă ar veni Dracul i-aș spune să mă dezbrace. Să mă dezbrace de toate regretele și rușinile pe care le port.
Dar poate bate cineva la ușă și când deschid e Dumnezeu. Lui ce îi zic? Probabil să îmi dea o pătură. O pătură albă cu care să mă învelesc și să mă iert. Și să mă mângâie pe frunte, da, i-aș spune asta.
Mi-ar plăcea.
Și ce-ar fi dacă ar veni amândoi? Parcă-i și văd. Unul stând pe scaun, analizându-mă-n dezgust iar celalalt privind în gol pe geam.
Le-aș face o cafea.
Aș sta la un latte cu Dumnezeu și Dracu' și am vorbi. Am vorbi multe.
E prea târziu și tot ce pot să scriu sunt doar prostii.
Nu sunt prostii.Ai zis cel mai mare adevar:"o patura alba cu care sa ma invelesc si sa ma iert".E mai greu la inceput,dar asta este primul pas.Felicitari pentru blog.
ReplyDeleteMultumesc mult! Cum am zis si in ultima postare, blogul imi devine consilierul personal. Si imi place!
DeleteAș sta la un latte cu Dumnezeu și Dracu' și am vorbi. Am vorbi multe
ReplyDeletecum ar fi>??
"E prea târziu și tot ce pot să scriu sunt doar prostii. "
ReplyDeleteEi bine, află că mie-mi plac prostiile acestea . :)
Multumesc mult! Ma bucur ca cineva, undeva, citeste ce scriu si in plus, ii si place.
Delete